Relațiile albanezo-române au rădăcini mai adânci decât s-ar crede la prima vedere. Încă din secolul al XIX-lea, cărturarii și patrioții albanezi au găsit în România un loc sigur pentru a-și păstra limba și cultura vie, iar tiparnițele românești au fost martorele primelor texte scrise în limba albaneză. La rândul lor, românii au descoperit în Albania un popor cu rădăcini vechi și un spirit frățesc, apropiat prin originile și aspirațiile comune de libertate. De-a lungul timpului, aceste legături s-au întărit prin studii, schimburi culturale și momente de sprijin reciproc, departe de marile titluri din ziare, dar aproape de inimile celor implicați.
Dacă aveți nevoie de un traducător/intepret (Ro-Al ṣi Al-Ro) autorizat de către Ministerul Justiției din Romania, v-o recomandăm pe doamna Fatjona Qurku. Pe langă serviciile de traducere/interpret, oferă şi consultanță juridică.
Telefon și adresă de contact:
FATJONA QURKU
Telefon: +355 69 241 40 22
Email: fatjona.q@gmail.com
Puteți citi mai jos despre:
DESPRE ALBANIA...IN LIMBA ROMANA 
La Multi Ani Romania!
La Multi Ani!
LA MULTI ANI !LA MULTI ANI ALBANEZI SI ROMANI.ORIUNDE V-ATI AFLA!
http://cersipamantromanesc.wordpress.com/2010/12/31/videova-doresc-un-an-nou-201-plin-de-bucuriicu-sanatate-si-tot-ce-va-doriti-la-multi-ani-romania-la-multi-ani-romani-oriunde-v-ati-afla/
mersi mult as mai avea o intrebare cum sa fac sa invat catusi decat limba albaneza pt a ma intelege cu socrii mai ales
Banuiesc ca doar petrecand timp cu ei 🙂 In rest, incearca sa asculti ce vorbesc albanezii, pana cand te obisnuesti cu accentul lor, cum suna limba si dupa aia o sa incepi sa prinzi mai usor cuvinte…
eu stau impreuna cu un albanez de 4 ani si acum am vrea sa ne casatorim in albania dar eu fiind ortodoxa sa poate face si ceva religios acolo sau trebuie sa facem religios in romania
Buna cristina! Singura problema este ca albanezii nu prea sunt relgiosi, dar sigur ca puteti sa faceti nunta la biserica. Daca voi vreti, sigur se va gasi o biserica si un popa care sa va cunune! Vad ca e sezonul nuntilor pe aici! Casa de piatra!
multumesc pt urare,pe curand ….sper….cu vesti cat mai bune.numai bine!!!
ma bucur ca am gasit acest site in care deja am gasit cateva raspunsuri la ceea ce vroiam sa aflu.eu sunt romanca si prietenul meu albanez,a facut un drum din albania pana la granita sarbilor inainte de-a intra in romania si sarbii l-au intors inapoi pe motiv ca nu avea pasaport biometric,acum asteapta sa scoata pas biometric k sa poate veni in romania.dorim sa ne casatorim si noua ne este teama de barierele legislative.de ce 2 oameni care se iubesc si nu vor decat sa fie fericiti impreuna intampina atatea greutati si trebuie sa duca un adevarat razboi cu legile?va multumesc k ati infiintat acest site,cu bine tuturor!!!
Buna Iris! Nu cred ca trebuie sa va fie teama sa va casatoriti, mai ales din cauza legilor. Daca va iubiti ramane sa va zic Casa de piatra 🙂 Multumesc de postare!
Artur,am descoperit un blog albanez intitulat Shqiperia,altfel cu o prezentare grafica frumoasa,care posteaza un clip de propaganda antiromaneasca.Ma intreb ce ar putea avea cel care administreaza acel blog cu noi romanii si ce il mana pe el in lupta contra Romaniei.Poti afla tu de la el ?Chiar sunt foarte curios ce ar putea justifica asa ceva …Iti multumesc anticipat .
http://www.shqiperia.com/videoshqip/shfaqeyoutubevideo/videoID/XgN8vr3-Pic/titulli/Romania-and-its-fake-identity-part-1
Salut Alin! scuze ca raspund asa tarziu, acum vazut si videoclipul care din cate am inteles eu este creat si postat de catre un italian. Pe pagina shqiperia.com chiar este scris ca propietarii site-ului nu impart intotdeauna parerile celor care posteaza videoclipuri si ca nu sunt raspunzatori pentru continut. Insa, cunosc indirect proprietarul site-ului si i-am trimis un mesaj in legatura cu acest videoclip.
Cred mai degraba ca o posibila unire intre Kosovo si Albania va avea loc in cadrul UE ca si in cazul Romaniei si Moldova. Cred cu tarie acest lucru. Albanezii nu au decat de facut cateva reforme politice si sa intre cat mai rapid in UE…cat despre noi romanii mai avem de visat..important e ca Moldova sa fuga cat mai repede din bratele rusilor, schimbarea mentalitatii a majoritatii moldovenilor e problema…50 de ani de scoala propagandista anti-romaneasca e mult. Speram ca tineretul roman/moldovean sa indrepte greselile istorice facute de altii mai mari fata de care nu prea ne putem permite a avea un cuvant de spus…
Nicolae Iorga spunea ca Romania e o tara inconjurata de romani.. Cam la fel si cu Albania.
Fallenderim/Multumesc
albaniagate mersi ! fff mult de veste . pa pa
Hei, am nevoie de puţin ajutor. Un profesor de la facultate mi-a cerut să-i aduc filme istorice albaneze. Mi-ai putea da, te rog, câteva titluri ale unor filme de referinţă din acest gen din cinematografia albaneză? Eu am găsit multe, dar nu ştiu care sunt cu adevărat valoroase. Cu descărcatul mă descurc eu. Merci 🙂
Buna Olivia. Iata o lista cu cateva filme artistice despre istoria Albaniei:
– Skenderbeu – (productie albanezo-rusa din anii 60);
– Balada e Kurbinit;
– Nentori i dyte – cea mai buna productie albaneza referitor la independenta Albaniei, 1912;
– Gjeneral gramafoni – despre relatiile italiano-albaneze din 1935. A must see. Un film foarte bun!;
– Balle per balle – film despre razboiul rece si ruperea relatilor Albaniei cu Uniunea Sovietica;
– Guna mbi tela – despre ocuparea Albaniei de catre Italia, 1920;
– Kush vdes ne kembe (cred ca e teatru) – despre rezistenca albanezilor importriva incercarilor de a sterge Albania de pe harta Europei, 1919;
– Mesonjtorja – film despre deschiderea primei scoli in limba albaneza, 1887;
– Udha e shkronjave – film cu aceasi tematica: ambele must see-s;
In afara de aceste filme ti-as recomanda si multe altele despre razboiul al doilea mondial, dar le-am scos din aceasta lista fiindca unele din aceste filme sunt cam politizate. Nu stiu de unde le posti descarca, dar o pagina buna unde poti sa vezi toate filmele de mai sus este: http://www.shqiplive.info/filmat-shqiptare
Spune-mi daca mai ai nevoie de altceva.
Ooo, mulţumesc mult, ce colecţie de aur, abia aştept să le am! 🙂 Am mai multe surse în care pot căuta, o să încep cu illyriaonline.com că ei au o colecţie bună de filme, am văzut acolo că au „Skenderbeu” şi mă aştept să găsesc majoritatea recomandate de tine, din moment ce sunt de primă mărime.
Nu stiu ce o sa faci pentru subtitrari…Poate intelegi …cateva filme sunt usoare de inteles.
Cred ca am sa iau si eu cateva filme de la Illyriaonilne 🙂 Am vazut ca au Skenderbeu HD si alte filme bune.
Într-adevăr nu prea se găsesc subtitrări, dar mai înţeleg eu câte ceva cât să mă prind de contextul discuţiilor. I-am spus profului că nu prea sunt subtitrări şi a zis că nu-i nimic, vrea să vadă în primul rând filmele ca operă cinematografică, vizuală. Mă rog, dacă zice el că se descurcă 🙂
Guna mbi tela si Skenderbeu sunt cele mai vechi, restul trebuie sa fie ok!
Olivia iti recomand si filmul Parrullat, are si subtitrare!
Salutari Artur !Asa merge ?
http://cersipamantromanesc.wordpress.com
Super! 🙂 Vad ca ai facut o munca enorma in cateva zile. Am sa adaug linkul pe blogurile mele! Multa bafta!
Ajutor pentru albanezii afectati de inundatii
Conform ultimelor informaţii, inundaţiile au afectat in Albania peste 2100 gospodării, au fost distruse diguri, poduri, afectate sistemele de alimentare cu apă potabilă. Pînă în prezent, 12 localităţi continuă să fie inundate, iar peste 20 mii persoane au fost evacuate.
Guvernul R. Moldova a decis să acorde în calitate de ajutoare umanitare produse alimentare (cîte 20 de tone de zahăr şi făină), pompe, staţii electrice, medicamente.
Valoarea ajutorului se estimează la 476 700 lei. De asemenea, în cadrul şedinţei s-a decis acordarea a 200 000 lei în calitate de ajutor bănesc.
Multumesc Moldova! Problema cu inundatiile din Albania a fost creata de vremea mai calda decat obicei si ploile care nu s-au oprit pentru timp de 10 zile. Zapada topita si apa ploii au umplut peste limita lacurile celor 3 hidrocentrale aflate in nordul Albaniei si a existat posibilitatea ca presiunea apei sa darame digurile si sa creeze un adevarat tsunami. Cu intentia de a evita o asemenea catastrofa, guvernul din Albania a deschis portile acestor hidrocentrale si apa cursa mixta si cu apa ploilor a inundat sate intregi si partial 2 dintre cele mai mari orase din nordul Albaniei. Din cate am aflat situatia este inca grea, dar ploiile s-au oprit si nivelul apei la bazinul hidrocentralelor a ajuns la limita acceptabila.
http://bw.balkanweb.com/videoAlbum/popup.php?vIDCategoria=42&IDVideo=1371&va_id_video=1371
http://bw.balkanweb.com/videoAlbum/popup.php?vIDCategoria=47&IDVideo=1375&va_id_video=1375
http://bw.balkanweb.com/fotoAlbum/dritare.php?id=373&IDFoto=373
Marele scriitor albanez Ismail Kadare tradus in romaneste.
Iata recenzia uneia din operele acestui scriitor reprezentativ pentru cultura albaneza contemporana.
Aprilie spulberat
November 5th, 2009 |
Autor: Ismail Kadare
Editura: Polirom
Anul apariţiei: 2004
Traducător: Marius Dobrescu
488 pagini
ISBN: 973-681-627-3
Tradiție și istorie cu reminiscențe comuniste, acestea sunt cele două mari paliere care îl conduc pe Ismail Kadare, scriitor de origine albaneză, în construirea romanelor sale. Aprilie spulberat este o colecție de patru nuvele, cu o densitate care le poate include în categoria ”micro-romanelor”, ce pornesc de la tradiții și legi nescrise ale Albaniei pentru a se pierde într-un amestec de real și fantezie, amestec ce sporește farmecul aproape mistic al scriiturii.
Prima nuvelă, cu nume omonim, prezintă legea kanun-ului, un sistem moral și juridic ce se împletește cu obiceiul medieval al gjakmarrje (răzbunarea sângelui, obicei prin care orice atingere adusă onoarei unei familii e plătită cu sângele ofensatorului sau a unei rude a acestuia) – asupra familiei Berisha cade această obligație a răzbunării, respectând astfel legea sângelui, dar devine marele blestem al lui Ghiorghu Berisha, care, deși reușește să ducă la bun sfârșit tradiția gjakmarrje, trebuie să fie, la rândul său ”vânat” de un alt ”răzbunător”. Destinul său este, astfel, pecetluit, căci are la dispoziție ”răgazul cel lung”, treizeci de zile de pace până când să devină un viu mort, zile în care se poate ascunde într-un turn de veghe, pentru a scăpa cu viață – toate conform kanun-ului. Este o poveste în care morții și vii sunt la fel de prezenți pentru a sublinia spiritualitatea platoului muntos al Albaniei, ”faimoasa afirmație că cei vii nu sunt decât niște morți sosiți în permisie pe lume capătă în munții noștri o semnificație reală.”, grăiește unul dintre personaje, tocmai pentru a revela importanța mistică a gjakmarrje-ei. Mai mult decât atât, Kadare se joacă și construiește o lume în paralele, întâi între vii și morți, apoi între tradiție și modernitate, căci Diana Vorps și soțul său, călători veniți de la oraș, află de aceste legi medievale, zărindu-l pe Ghiorghu la un moment dat. Ceea ce pare întâmplător și lipsit de semnificație, devine, în roman, prezența destinului de care nimeni nu poate fugi – Ghiorghu care se îndrăgostește de Diana la prima vedere, pentru ca această iubire să îl aducă mai aproape de sfârșit.
Același ton mistico-fantezist se păstrează și în cea de-a doua nuvelă, Cine a adus-o pe Doruntina?, care prezintă legenda lui Konstandin și a Doruntinei, legată de importanța sfântă a besei, jurământ de credință central în legea kanun-ului. Konstandin îi promite mamei sale că o va aduce pe fiica ei, Doruntina, măritată într-un sat îndepărtat, când mama nu va mai putea de dor, dar acesta și ceilalți frați ai săi mor într-un război sângeros. Într-o noapte, însă, Doruntina se trezește cu un călăreț la poartă care îi spune că e fratele ei Konstandin și că a venit să o aducă la mama lor, iar când aceasta ajunge acasă, într-adevăr află de moartea fratelui său. Înnebunite de groază, și mama ei, și Doruntina cad la pat și își găsesc în cele din urmă sfârșitul, iar toate aceste morți stranii sunt investigate de comisarul Stressi. Este interesant cum Kadare folosește, încă o dată, antitezele pentru a crea fantasticul – totul este scris în maniera unei povestiri polițiste, având deci un aer foarte modern, dar care se sutrage logicii și care nu face decât să întărească semnificațiile profund spirituale ale acestei ”povești cu strigoi”. Ismail Kadare a mărturisit, de altfel, că această nuvelă creează o istorie fantezistă a modului în care au apărut primele legi ale kanun-ului, pornind de la besa.
Mesagerul tristeții și Comisia serbării, ultimele nuvele din colecție, sunt scrise într-un alt stil, care se îndepărtează de legile nescrie ale Albaniei tradiționale către sistemul social și politic al unui teritoriu arhaic, Imperiul Otoman, pentru a metaforiza sistemul comunist – Kadare a scris aceste nuvele în perioada comunistă, de unde se pot remarca similitudinile cu operele românești ce amintesc de vremurile dictatoriale. Cele două se folosesc de alte epoci istorice tocmai pentru a sublinia absurdul unui sistem totalitar și rup vraja spiritualității creată în primele două nuvele. Prima prezintă povestea lui Hadji Milet, funcționar al Imperiului Otoman, trimis în Peninsula Balcanică pentru a transporta un milion de feregele pentru femeile din acele locuri – metaforă a suprimării libertății – care cade pradă sistemului și este omorât pentru că a cutezat să aibă îndoilei asupra dreptății sistemului. Cea de-a doua se inspiră dintr-un fapt istoric – Mahmud al II-lea, sub pretextul organizării unui mare ospăț pentru mica nobilime albaneză, organizează un masacru al acestora, pentru că reprezentau un pericol la adresa Imperiului. Aceasta amintește de ospățul lui Lăpușneanu, căci ideea de bază este aceeași – suprimarea libertății, de această dată, cu ajutorul unei prezențe tiranice.
Această colecție de nuvele este o felie de cultură albaneză tradițională, cu accente de modernitate, care merită a fi citită tocmai pentru a înțelege mai bine modul în care ”funcționează” resorturile tradiției populare, dar și pentru a avea o perspectivă asupra reminiscențelor lăsate de un regim totalitar într-o altă țară, pentru a compara ”istoriile”. Totul trebuie făcut, însă, cu simț de măsură, întrucât Ismail Kadare nuanțează faptele și le colorează cu puternice mecanisme de construcție a fantasticului literar.
Mon pays !
LA MULTI ANI TUTUROR ROMANILOR SI ALBANEZILOR !
NOUL AN 2010 sa ne aduca tutror fericire,bucurii si UNIRE !
In onoarea marilor nostri eroi care s-au jertfit la Revolutie
Astazi,21 decembrie se implinesc 20 de ani de la ridicarea bucurestenilor impotriva dictaturii comuniste .Fara revolta poporului Bucurestilor ,revolta eroica a timisorenilor ar fi esuat iar schimbarea ar fi venit cu siguranta mai tarziu.Timisorenii au strigat :”azi in Timisoara,maine in toata tzara”,si glasul lor a fost auzit atat in Bucuresti cat si in marile orase ale Romaniei care au pecetluit soarta dictaturii comuniste .Spre deosebire de alte tari,Romania a platit un greu tribut de sange pentru a arunca la lada de gunoi a istoriei comunismul .Timp de 20 de ani romanii au intrebat :”CINE A TRAS IN NOI dupa 22 DECEMBRIE”,cand Ceausescu fusese inlaturat si ar fi trebuit sa se instaureze pacea ?Acum se stie ca Partidul Comunist avea pregatite in adanca clandestinitate trupe de soc antrenate pentru operatiuni de guerilla urbana.Potrivit Planului secret „R”,in fiecare judet existau cca.1000 de astfel de luptatori clandestini inarmati pregatiti sa „apere cuceririle socialismul”.Ei au tras dupa impotriva propriului popor si au ramas anonimi pana in ziua de azi.”apararea cuceririlor socialismului”a costat poporul roman peste 1500 de morti si mii de raniti.Acesta a fost pretul libertatii in Romania .
Dumnezeu sa-i odihneasca pe frumosii nostri eroi !
De ziua Marii Uniri a tuturor romanilor ,urez prietenilor albanezi tot binele pe care il doresc fratilor nostri romani si aromani,oriunde s-ar afla ei .
LA MULTI ANI ROMANIA,LA MULTI ANI ALBANIA !
ESEU: Baki Ymeri- Fenomenologia albano-romana – un miracol al istoriei
Tematica aceasta se inscrie în încercarea noastră de a cunoaşte, in dimensiunile lui reale, un fenomen foarte interesant şi anume cel legat de vechimea şi amploarea legăturilor spirituale dintre cele două popoare, asupra cărora mai dăinuie încă destule mistere.
S-a spus că singurul popor din lume, înrudit cu românii pe linie daco-traco-iliră, este poporul albanez (Dacia magazin, 2005). Pentru cercetătorii în domeniul culturii în general, al etnologiei, istoriei, limbii şi literaturii în special, aceste raporturi reprezintă numai o parte din dovezile autohtonismului celor două popoare pe meleagurile lor. Este vorba deci, despre un teren fascinant, încă insuficient explorat, de interferenşe, care îşi au sorgintea chiar în începuturile istoriei.
Relaţiile albano-române sunt atât de profunde şi ample, încât circulă şi astăzi printre albanezi, sintagma Vllahu eshte vella (Vlahul este frate). Albanezii şi românii sunt veri de sânge1.- spunea N.Iorga. Am mai vorbit de albanezi şi mă întorc la dânşii cu plăcere. Este un adevăr ce nimeni nu l-a scris: Cine va avea pe albanezi şi pe românii macedoneni, va avea Orientul. Sunt o multime de români din Albania ce nu se pot deosebi de albanezi. Aceste doua neamuri sunt cele mai vânoase din aceste şări. Românii se învoiesc mai bine cu albanezii decât cu ceilalşi. Lucru ciudat! Datinile albanezilor sunt întocmai ca cele ale românilor din Macedonia, şi, ce este mai curios, ca seamănă mai în toate cu cele ale românilor din Principate2 .
Nu este nimic de mirare in aceasta supoziţie, dacă luăm in calcul existenţa lor pastorală de la nordul şi sudul Dunării. Romanitatea noastră nu începe prin invazia traiană (101-106), nici în vremea lui Decebal sau Burebista, ci începe mult mai de timpuriu, prin pastoralitate. Aici trebuie urmărite elementele lingvistice, etnografice si cele etnologice. Raporturile etnospirituale între pastoralitatea traco-română si iliro-albaneză, parvin din perioada protoromană, respectiv protolatină.
Am ales această temă (pentru românismul confraţilor mei din Focşani), în primul rând pentru că albanezii au străvechi legături cu românii prin substratul comun, lingvistic, istoric si socio-economic, care îşi are originile într-o vechime de dinaintea creştinismului, printr-o continuitate directă, etno-geografică: Albania – Kosova – Valea Timocului – România. Istoria şi religia, ca şi existenţa acestor două popoare, explică şi justifică înrudirea şi apropierea acestor neamuri, fără îndoială, pe aceeaşi treaptă a vecinătăţii antice şi dezvoltării contemporane. Între români şi albanezi sunt şi funcţionează relaţii străvechi şi profunde, ce au fost neglijate numai de politicienii de ocazie. În timp ce românii au rezistat în arcul carpato-danubian, albanezii au rezistat într-o zonă pe care romanii, slavii si turcii, n-au putut-o domina. Aceste trei valuri succesive, n-au putut şterge sau anula identitatea albaneză şi nu i-au alterat trăsăturile care o apropie de români.
Mărturii ale relaţiilor româno-albaneze în toponimie şi onomastică
Albanezii şi românii s-au aflat în directă vecinătate, întreruptă de slavi. Legăturile strânse dintre cele două popoare se confirmă prin limbă, folclor, obiceiuri, tradiţii, îmbrăcăminte, toponimie. În lucrarea lui Iorgu Iorgan Rumanische Toponomastik (1924), se dau şi unele nume de locuri care au legătură directă cu albaneza: Arbănaşi (în Buzău), Arnăutul (Negru), Fântâna Arnăutului, Movila Arnăutului, Arnaut Bostan-Dere (în Constanţa) etc. Pericle Papahagi crede că prin Arbănaş se poate subînţelege şi aromânul. Nu odată – spune el -li s-a dat din partea dacoromanilor din Muntenia şi Moldova, numele de albanezi şi aromânilor, fiindcă aceştia veneau din provinciile albaneze, cum s-a procedat şi în Bulgaria. Totuşi, se ştie tot aşa, că albanezii împământeniţi în România, încă din secolele trecute, erau cunoscuţi din partea locuitorilor şi ca arnăuţi, chiar şi ca turci. În afară de aceste nume, mai ales Arbănaşi şi Arnăut, se găsesc în toponimia română şi o serie de localităşii care au concordanţa cu toponimia albaneză3.
Caracterul specific al legăturilor dintre cele două popoare
Istoricul legăturilor româno-albaneze prezintă trăsături remarcabile in plan temporal, spaţial-geografic, istoric, social-psihologic, religios şi cultural-artistic. Aceste legături se bazează pe o profundă simpatie, fapt care explică diversitatea, vitalitatea şi cordialitatea acestora. În lucrarea de doctorat cu aceleaşi subiect, am încercat să stabilim o fixare cronologică a evenimentelor culturale între sec.XVI-XX.
Am încercat să proiectăm, într-o structură bine determinată şi într-o structură bine exemplificată. În acest sens, abordând unele teme inedite, precum şi cele cercetate şi publicate de savanţii români şi străini, am încercat să arătăm că noi ne moştenim unii pe altii şi că ne demonstrăm unii-altora tradişii, datini, obiceiuri, credinţe si ritualuri.
În timp ce relaţiile dintre români şi albanezi sunt legate de însăşi esenţa şi obârşia celor două popoare, relaţiile cu vecinii slavi sunt relaţii de circumstanţă politică care apar mai târziu. Abordând pericolul slav in cadrul lucrării, am încercat să demonstrăm un adevăr foarte puţin mediatizat la noi: in timp ce ruşii şi sârbii, prin politica lor expansionistă, au periclitat identitatea noastră şi existenţa unor teritorii româneşti sau albaneze (Basarabia, Bucovina, Banatul de Vest,Valea Timocului, Kosova etc.), relaşiile cu albanezii au fost întotdeauna de colaborare. Această lucrare nu-şi propune abordarea politică a fenomenului Kosova, aflată actualmente în agenda diplomaţiei mondiale. De ce? Fiindcă noi tratăm problema din punct de vedere lingvistic şi istoric, cu elemente inedite.
Când vine vorbă de limbă, pentru studierea elementelor nelatine ale limbii române, albaneză este o limbă de o importanţă excepţională 4.
Pe scurt (în alb. shkurtimisht), în decursul civilizaţiei multiseculare, albanezii şi românii s-au întâlnit în plan spiritual, lingvistic, istoric şi etnic.
Dansurile populare, costumele naţionale şi comportamentul, ne pot convinge uşor de înrudirea apropiată dintre cele două popoare, fapte relevante prin care putem spune că albanezii sunt conaţionalii noştri. Chiar dacă această afirmaţie pare incredibil, ea se simte, pentru că nu este vorba numai de argumente istorice sau lingvistice.
E vorba aici şi de argumente sentimentale, dorul fiind o trăsătură comună, lucru care cântăreşte mai mult decat argumentul istoric, si care, într-o foarte scurtă vreme, se va integra în atitudinea europeană a celor două popoare.
Asociaţia Liga Albanezilor din România
La 30 iunie 1999, la Craiova a fost infiintata Asociatia Liga Albanezilor din Romania (ALAR) – persoana juridica romana, neguvernamentala fara scop lucrativ, infiintata in vederea reprezentarii publice, promovarii si ocrotirii intereselor etniei albaneze din Romania. ALAR se preocupa prin actiunile sale de pastrarea identitatii etnice a acestei comunitati care, traind aici, a considerat Romania singura ei patrie si tot ceea ce lucreaza este spre pastrarea spiritualitatii albaneze, care face parte integranta din tezaurul culturii romanesti.
Adrese
Sediu central:
Sos. Mihai Bravu Nr. 88A, Bl. P7A, Apt. 2, sector 2, Bucuresti
Telefon: 021. 2532987
Fax: 021. 2532987
Web Site: http://www.alar.ro
Email: albfriend2001@yahoo.com
Comunitatea albaneza din Romania
Prezenta albanezilor pe pamant romanesc este atestata documentar abia in anul 1595 cand, conform raportului semnat de catre agentul Giovanni de Marini Poli catre consilierul imperial Pezzen la 14/24 martie, se semnaleaza venirea de la Cervenavoda a 15.000 de albanezi cu familiile lor, care au cerut ingaduinta domnitorului Mihai Viteazul sa se aseze in Tara Romaneasca Romaneasca si dintre care circa 1500 au intrat in oastea lui Mihai.
Dar albanezii au venit aici in valuri succesive de emigratie, si inainte si dupa aceasta data.
In secolele XVII, XVIII, XIX, albanezii traiau in tara ca negustori, meseriasi si vestitii arnauti (numiti la inceput arbanasi) din trupele de garda domnesti si boieresti. Arnautii au fost un reper social-politic prin care comunitatea albaneza si-a facut pe atunci simtita cel mai bine prezenta.
In timpul revolutiei de la 1821, in oastea lui Tudor Vladimirescu au luptat albanezi: Constantin Hristo – cel care a salvat viata lui Petrache Poenaru la Benesti, tatal sau Atanase Hristo, Simon Chirco, Panait Gheorghe, Spiru Margarit, haiducul Gheorghe Carjaliu, Naum Veqilhargi (autorul de mai tarziu al primului abecedar albanez) etc.
De-a lungul timpului, albanezii au gasit pe pamantul romanesc un adapost cald si o primire frateasca. In afara vestitelor garzi de corp ale arnautilor, ei s-au distins ca argintari, armurieri, avocati, bancheri, bacani, blanari, boiangii, brutari, carciumari, cofetari, constructori, farmacisti, ingineri, medici, ofiteri, profesori, panzari, rotari, tamplari etc. In general, datorita meseriilor pe care le-au practicat, albanezii s-au asezat in orase.
Azi ii gasim raspanditi in judetele Alba, Arges, Bacau, Brasov, Braila, Calarasi, Cluj, Constanta, Dolj, Galati, Giurgiu, Gorj, Ialomita, Ilfov, Mehedinti, Mures, Olt, Prahova, Suceava, Timis, Valcea, Vaslui, Vrancea si municipiul Bucuresti.
Dar, de-a lungul vremii, ei s-au distins si ca inalti dregatori in diferite functii, activand in cultura romaneasca si europeana. Putem astfel aminti pe: umanista Elena Ghica (Dora d’Istria), familia domnitorului Vasile Lupu, Naum Veqilhargi, Constantin Draco (secretarul domnitorului Constantin Brancoveanu), Constantin Caraiani – consilier pentru reorganizarea scolilor in timpul domnitorului Grigore Alexandru Ghica, Constantin Sakellarie – consul al Prusiei la Bucuresti, Alexandru Ghica – mare vistier etc.
La sfarsitul secolului XIX incepe in Romania miscarea de renastere nationala albaneza, puternic sprijinita sufleteste si financiar de catre comunitatea din Romania, care numara pe atunci cateva mii de membri, majoritatea stabiliti la Bucuresti, Constanta, Ploiesti, Pitesti etc. Au luat nastere societatile: Drita (Lumina), Dituria (Stiinta), Bashkimi (Unirea) si multe altele, societati culturale si patriotice. In fruntea lor aflam pe Nikolla Nacio, Mihail Grameno, Asdreni (Aleks Stavre Drenova) – cel care a compus imnul national al Albaniei pe muzica lui Ciprian Porumbescu „Pe-al nostru steag e scris unire”.
Apar totodata in tara primele reviste bilingve in albaneza-romana si chiar trilingve albaneza-romana-franceza, circa 30, sub egida diferitelor cercuri intelectuale ale comunitatii albaneze.
Novai Reghion: Secretarul Consiliului pentru Aparare si Securitate Nationala a Ucrainei, la Chisinau, pentru a examina «posibilitatea unirii» R.Moldova cu Romania
Secretarul Consiliului pentru Aparare si Securitate Nationala a Ucrainei, Raisa Bogatariova, se afla marti si miercuri intr-o vizita in Republica Moldova, iar unii deputati din Rada Suprema sustin ca vizita acesteia este legata de examinarea posibilitatii unirii Republicii Moldova cu Romania in cadrul unui stat comun, relateaza din Kiev agentia rusa de presa Novai Reghion, citata de Agerpres. In acelasi timp, o publicatie locala, Eho, scoate in evidenta diferentele de opinie intre Kiev si Bucuresti, in ceea ce priveste identitatea romanofonilor din regiunea Odesa, depre care autoritatile ucrainene spun ca apartin «etniei moldovenilor», nerecunoscuta de Romania.»Am vazut ca ne putem confrunta cu posibile socuri absolut serioase pe tronsonul transnistrean al granitei moldo-ucrainene.
Se mai stie ca serviciile secrete romane duc negocieri neoficiale cu anumite servicii secrete din Transnistria pentru ca unirea Republicii Moldova cu Romania, despre care se vorbeste la modul serios in Romania si care este evocata de unii reprezentanti ai noii coalitii de guvernare de la Chisinau, sa se produca in fapt prin separarea Transnistriei», a declarat, pentru Novai Reghion, deputatul Taras Cernovol, din Comisia pentru Relatii Internationale a Radei Supreme.
Ucraina face parte din formatul de negocieri «cinci plus doi» in problema rezolvarii diferendului transnistrean. «Din pacate, la Kiev a fost dat uitarii diferendul transnistrean», sustine deputatul ucrainean, adaugand ca, in sfarsit, cineva dintre responsabilii ucraineni s-a gandit sa mearga la Chisinau si Tiraspol pentru a vedea ce se intampla la fata locului.
«Relatiile dintre Ucraina si Republica Moldova dupa schimbarea conducerii politice de la Chisinau devin din ce in ce mai actuale, intrucat granita intre Ucraina si Moldova este unul din acele puncte fierbinti care se afla cel mai aproape de teritoriul nostru», a afirmat si deputatul Andrei Parubii, membru in Comisia Radei Supreme pentru afaceri internationale, subliniind ca, pentru Ucraina, este important sa aiba vecini previzibili.Ucraina insista asupra «etniei moldovenilor» din sudul Basarabiei, aflat in componenta regiunii OdesaSefa Directiei pentru nationalitati si religii din cadrul Consiliului regional Odesa, Iaroslava Reznik, a anuntat, in cadrul sedintei de marti, reluarea monitorizarii romano-ucrainene privind respectarea drepturilor minoritatilor nationale pe teritoriul regiunii Odesa, relateaza portalul local Eho.
Ministerul ucrainean de Externe a solicitat autoritatilor din Odesa sa stabileasca data reluarii procesului de monitorizare, a indicat aceasta.Potrivit portalului citat, monitorizarea a fost suspendata din cauza diferentelor de opinie dintre Ucraina si Romania in ceea ce priveste situatia minoritatilor.»Romania refuza sa recunoasca entitatea moldovenilor care traiesc in Ucraina, considerand-o drept entitate romana, in timp ce Ucraina insista asupra identitatii etniei moldovenilor», a subliniat reprezentanta administratiei din Odesa.
ZIUA Online
3noiembrie 2009
Curtea Suprema de Justitie a Serbiei recunoaste Biserica romaneasca din Timoc
Malainita, Timoc, Serbia/Romanian Global News
3 noiembrie 2009
Curtea Supremă de Justiţie a Serbiei a anulat decizia Ministerului Cultelor de la Belgrad prin care a respins înscrierea Protopopiatului Ortodox Român al ‘Daciei Ripensis’ din Timoc în Registrul Bisericilor şi Comunităţilor religioase din Serbia, a declarat pentru TimocPress, părintele protoereu Boian Alexandrovici, transmite Romanian Global News.
Potrivit sursei citate, hotărârea autorităţilor de la Belgrad de a nu accepta recunoaşterea protopopiatului aflat în jurisdicţia Episcopiei ‘Dacia Felix’ din Vârşeţ, pentru care s-au început demersurile în 27 ianuarie 2009, de teama de a nu provoca un conflict între Biserica Ortodoxă Română şi Biserica Ortodoxă Sârbă, constituie un atentat la identitatea spirituală a celor peste 300.000 de români care trăiesc în cele 154 sate româneşti şi alte 48 localităţi cu populaţie mixtă.
‘Sentinţa dată de Curtea Supremă de Justiţie ne dă, iată, speranţa că, după 170 de ani de sete duhovnicească, etnicii români vor avea dreptul să asculte Sfânta Liturghie şi să se roage în limba română, atât la biserica cu hramul Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril din Malainiţa, cât şi în cele pe care vor continua să şi le zidească în alte zone’, a afirmat Alexandrovici.
În acelaşi context acesta a mai arătat că prin decizia luată de justiţie se face o reparaţie morală minorităţii naţionale române din Timoc şi că ‘în sfârşit, se respectă legea potrivit căreia bisericile şi organizaţiile religioase de pe teritoriul Serbiei au dreptul să-şi rânduiască şi conducă independent activităţile interne şi publice, iar statul nu poate împiedica aplicarea regulilor autonome ale bisericilor minorităţilor’.
În opinia protopopului Boian Alexandrovici, prin actul emis de instanţa supremă îşi pierd valabilitatea şi atât motivele cât şi contestaţiile aduse de Ministerul Cultelor al Republicii Serbia prin care statutul său de prim preot al Timocului este pus la îndoială şi, de asemenea, tergiversarea recunoaşterii jurisprudenţei şi autorităţii Bisericii Ortodoxe Române în acest spaţiu.
‘Prin documentul de respingere a cererii noastre de înregistrare a Protopopiatului Ortodox Român din Malainiţa eram acuzat că am fost caterisit prin Decizia Tribunalului Bisericesc al Eparhiei timocene nr. 66/zap.1, ratificat prin adjudecarea Marelui Tribunal al BOS nr. 29/08 şi care este obligatorie pentru toate bisericile ortodoxe din Serbia’, a precizat Boian Alexandrovici.
Conform acestuia, prin anularea hotărârii Ministerului Cultelor al Republicii Serbia nr. 080-00-2/2009-02 din 24.03.2009 de către instanţa Curţii Supreme de Justiţie a Serbiei, BOR din Timoc are posibilitatea să-şi reînnoiască cererea de a fi trecut în Registrul Bisericilor şi Comunităţilor Religioase din Serbia şi, astfel, de a fi recunoscută de autorităţile bisericeşti şi laice.
‘Am obţinut o victorie care nu mai poate fi contestată de nimeni. Credinţa noastră strămoşească, de acum, poate fi exprimată, în Timocul Sârbesc, fără nici un risc, în limba română’, a concluzionat pr. Boian Alexandrovici.
SARBII INCEP SA FIE MAI FLEXIBILI IN POLITICA FATA DE MINORITATI ?Sa fi tras ei invatamintele necesare din lectiile trecutului recent ?
Aromani la granitza Greciei cu Albania
DESPRE ALBANEZII DIN ROMANIA ,PUTINA ISTORIE …
Primul document al prezentei albanezilor in teritoriile romanestii este cel redactat la 12/24 martie 1595 de Giovani de Marini Poli, trimisul imparatului habsburgic Rudolf II in Tarile Romane, expediat din Alba Iulia catre Bartolomeu Pezen, sfetnic imperial la Curtea din Viena.
Acesta reda faptul ca Mihai Viteazul permite unui numar de 15.000 de suflete de albanezi (barbati cu familiile lor) sa se aseze la nord de Dunare in Tara Romaneasca. Este considerat primul act ce atesta inceputul existentei in teritoriile romanesti a albanezilor ca o comunitate distincta.
Pentru urmatoarele doua secole, documentele fac referire la arnauti si negustori albanezi, la domniile voievozilor din familia Ghica si la aceea a domnitorului Moldovei, Vasile Lupu, zis Albanezul (1634-1635).
La 1602, domnitorul Simion Movila reinnoieste printr-un act privilegiile acordate de Mihai Viteazul albanezilor asezati in satul Calinesti din judetul Prahova, scutindu-i de biruri si impozite pe o perioada de inca zece ani.
Atestata asadar de peste 400 de ani pe actualul teritoriu romanesc, comunitatea albaneza a fost in tot acest timp o prezenta activa si remarcata. Veniti in tarile romane din cauza persecutiilor administratiei otomane, albanezii – indeosebi militari, negustori, demnitari – se vor integra destul de usor in mediul politic si cultural romanesc si datorita unor afinitati de limba, obiceiuri.
Numiti de Nicolae Iorga „veri de singe cu romanii”, albanezii vor ajunge aici negustori, meseriasi si lucratori destoinici, arnauti in garzile domnesti, oameni de stiinta si cultura. In orasele mari, albanezii erau indeosebi comercianti, proprietari de restaurante, cofetari, bacani, din randul acestora ridicandu-se totodata numerosi intelectuali.
Secolul de aur al comunitatii albaneze din Romania a fost considerat insa secolul al XIX-lea. Acum Bucurestiul este un important centru de sprijin al miscarii de eliberare si renastere nationala a popoarelor din Balcani.
Albanezii din Romania au fost prezenti in miscarea revolutionara din 1821, atat in oastea lui Tudor Vladimirescu, precum si in cea condusa de printul grec Alexandru Ipsilanti. Patriotul si omul de cultura albanez Naum Panajot Veqilhaergi, originar din sudul Albaniei, dar unul dintre cei mai stimati cetateni ai Brailei, va fi un premergator al miscarii de renastere nationala a Albaniei, cunoscuta sub numele de Rilindja Kombetare Shqiptare. El va fi autorul si editorul primului abecedar al limbii albaneze, tiparit in Romania in anul 1844.
Printesa romana de origine albaneza Elena Ghica (1828-1888, cunoscuta sub pseudonimul Dora d’Istria) a publicat numeroase articole pentru a face cunoscuta in opinia publica a vremii cauza nationala a albanezilor.
Ea a intocmit si prima monografie despre albanezii din Romania sub titlul „Gli albanesi in Rumenia”, publicata la Florenta in 1873. In volumul „Istoria comunitatii albaneze din Romania” (1992).
Carturarul Gelu Maksutovici spune despre Dora d’Istria ca este „cea mai stralucitoare stea de pe cerul nefericitei Albanii”, ea desfasurind o activitate tenace si laborioasa in apararea drepturilor nationale ale popoarelor din Balcani, dar si in domeniul luptei de emancipare a femeilor, a cunoasterii folclorului din aceasta zona.
Dupa Congresul de pace de la Berlin (1878), care a refuzat sa ia in considerare solicitarile privitoare la autonomia teritoriilor albaneze, se formeaza Liga de la Prizren, in Kosovo, cu atributii de adevarat guvern national, infranta insa de interventia armatei otomane.
Albanezii din Romania vor constitui societati culturale cu evidente scopuri de sustinere a Miscarii de Eliberare Nationala Albaneza. Aceste societati culturale vor actiona pe plan cultural si politic pentru cucerirea independentei de stat a Albaniei.
In aceasta perioada numarul albanezilor din Romania se ridica la peste 30 de mii, ei fiind asezati in special in orase ca Bucuresti, Braila, Constanta, Ploiesti, Craiova, Calarasi, Iasi, Focsani s.a.
Sunt consemnati ca negustori, meseriasi, dar si medici, avocati, arhitecti, constructori, precum si arnauti (oameni de paza in garzile diferitilor boieri). Dintre societatile culturale ale albanezilor din Romania se disting „Societatea scrierii albaneze”, infiintata in 1881 ca filiala a celei din Constantinopole, societatea „Drita” (Lumina) in 1884 cu filiale in mai multe orase, sub egida careia a functionat o Scoala normala pentru pregatirea de invatatori ce erau trimisi la scolile de limba albaneza ce luasera fiinta in Albania, precum si un Institut albano-roman.
Traditia publicatiilor comunitatii albaneze incepe din secolul XIX, cind in Romania au fost tiparite carti de importanta majora pentru intreaga cultura albaneza. In 1881, renascentistul Jani Vreto (1820-1900) vine de la Constantinopol la Bucuresti pentru a pune bazele primei tipografii ce urma sa tipareasca carti in limba albaneza. In aceasta tipografie, poetul albanez Naim Frasheri a publicat pentru prima data operele sale literare care au stat la temelia literaturii albaneze. Acum s-au editat mai multe publicatii intre care ziarul „Drita” la Braila in 1887, publicatie urmata un an mai tirziu de revista „Shqiptari” (Albanezul), editata de patriotul albanez Nikolla Nacio. Toate aceste publicatii erau in limbile albaneza si romana si erau difuzate in intreaga diaspora albaneza. Societatea „Dituria” (Siinta), constituita in 1887, dar si altele, a avut un rol insemnat in tiparirea de carti scolare, de istorie si literatura.
Toate aceste societati culturale au fuzionat in anul 1906 sub numele de „Bashkimi” (Unirea). Cel mai mare poet albanez al secolului XX, Lasgush Poradeci (1899-1987) isi publica primele doua volume de versuri la Constanta si respectiv Bucuresti. Victor Eftimiu este iarasi un nume care nu poate fi ignorat. Nascut in 1889 la Bobostita (Albania), Eftimiu impreuna cu familia sa se va stabili in Romania, unde prin opera sa – peste 200 de mii de versuri, dintre care 1180 de sonete – va deveni un important scriitor roman de origine albaneza.
In anul 1905 se infiinteaza la Constanta o scoala albaneza sub conducerea medicului Ibraim Temo, care a functionat avind cursuri de zi si serale, mai ales pentru pregatirea albanezilor ce venisera de putin timp in Romania. Printre profesorii acestei scoli, la limba albaneza, s-a aflat si poetul Asdreni (Aleks Stavri Drenova) care va ajunge secretar al Comunitatii albaneze. El a fost cel care a intocmit, la inceputul lunii noiembrie 1912, procesul-verbal al adunarii albanezilor din Bucuresti, in care, sub conducerea lui Ismail Qemali, avea sa se ia hotarirea de proclamare a Independentei de stat a Albaniei de la 28 noiembrie 1912. Tot el a scris versurile imnului national al Albaniei,Himni i Flamurit ,pe muzica lui Ciprian Porumbescu .
Albanezii din Romania au sustinut puternic Miscarea de eliberare nationala si pentru cucerirea independentei de stat a Albaniei. Pe linga Naum Veqilhargi, autorul unui manifest de redesteptare nationala, medicul Ioan Mihailide si alti albanezi din Bucuresti trimiteau bani in patrie pentru sustinerea scolilor de limba albaneza, iar societatile „Drita” si „Dituria” au tiparit carti ale patriotilor albanezi si le-au difuzat albanezilor de pretutindeni. Nu in ultimul rand medicul dr. Ibrahim Temoera, recunoscut ca un iluminist nu numai de albanezi, dar si de intreaga lume musulmana a Dobrogei, a stimulat unitatea albanezilor pentru cucerirea independentei tarii, incepind din anul 1905, de sub conducerea printului Albert Ghica.
Dupa primul razboi mondial se constata venirea unui nou val de albanezi, originari din toate teritoriile albaneze, dar mai ales din Macedonia iugoslava, manati de motive economice, dar si pentru a studia in scolile romanesti.
De data aceasta ei s-au stabilit si in orasele din Transilvania, precum Oradea, Cluj, Medias, Sibiu, Sighetul Marmatiei, Baia Mare, Tirgu-Mures, ca muncitori si meseriasi (bragagii, cofetari). In perioada interbelica, multi dintre intelectualii albanezi au fost pregatiti in Romania, unii dintre ei ocupind apoi posturi importante in Albania.
Negustorul Pandeli Vangheli a ajuns prim-ministru si presedintele Senatului, iar Dimitrie Berati ministru de externe. Viata comunitatii albaneze se revigoreaza, mai ales la Bucuresti si Constanta, prin activitatea Societatii „Bashkimi”, dar si a altora infiintate pe criterii geografice sau religioase. Intre publicatiile editate in aceasta perioada se remarca ziarul „Shqiperia e Re” (Albania Noua) cu aparitie continua intre anii 1919-1935.
Si istoria a mers inainte,pana in zilele noastre….
A aparut acum zile un articol despre etimologia numelelor cartierelor din Bucuresti.Denumirile a doua cartiere privesc direct comunitatea albaneza:Baneasa si Ghencea.
-„Baneasa – Nevasta banului. In cazul de fata, ea era nevasta banului
Dimitrie Ghica” .Familia Ghica ,dupa cum stim,este o familie cu origini albaneze.
-„Ghencea – Din turca vine. Pe vremea fanariotilor, Ghenci-aga era seful
arnautilor din garda domneasca. Aici s-a ridicat o biserica. Biserica
era a Ghencei „. Aici articolul nu exceleaza prin precizie .Poate ca numele Ghencea (Gencu) are o radacina turca (desi un cred),dar cei ce cunosc spatiul albanez stiu ca nume precun Ghencea,Ghenciu,Nenciu provin din acest spatiu.
“Sub denumirea de arnăut se înţelegea orice albanez,aroman, sârb, bosniac, muntenegrean, bulgar sau grec, dacă se lega cu un brâu roşu sau cu un tarabolus, cealma la cap, fustanelă sau poturi, mintean şi iminei roşii. Îşi trântea la brâu un sileaf cu un iatagan şi două pistoale şi intra în serviciul curţii domneşti, al hatmăniei, spătăriei sau agiei”.
La origini arnautii erau mercenari exclusiv din spatiul albanez (de aici si denumirea de arnauti data acestui corp de slujbasi) dar care treptat au primit in rindul lor si alte neamuri sud-dunarene(nu turci).
Cred ca ar fi mai corect sa ne intrebamcum au ajuns slavii sa fie majoritari in anumite regiuni din Balcani .Sau turcii.Sau ungurii…
Raspunsul este stiut :PRIN COTROPIRE ,genocid ,jaf !.
De aici incolo ce ar mai fi de discutat si pentru ce sa ne intrebam {si sa ne miram}cum au ajuns albaneziimajoritari in Kosovo,sau romanii in Ardeal ?
Fara indoiala tinutul Kosovo apartine din punct de vedere istoric albanezilor.
Faptul ca slavii au inaintat in Kosovo {antica Dardania}dupa sec.7-8,apoi s-au retras in parte ,dupa care iar au revenit si iar au plecat{unii pe teritoriul Banatului},nu le da sarbilor drepturi suplimentare asupra acestui teritoriu .Acelasi lucru se intampla si cu ungurii in Ardeal,si cu rusii in Basarabia.Pentru care motiv ar avea mai multe drepturi rusii in Basarabia in comparatie cu romanii moldoveni ?
Poate nu m-as fi interferat in discutie,dar intalnesc prea des afirmatii de genul:”sarbii,sau ungurii su turcii au fost mai numerosi acum cateva sute de ani in anumite regiuni”..Sa insemne asta ca nu mai sunt urmasii unor migratori veniti pe pamanturile noastre din strafundurile Asiei,si ca asta le da dreptul sa ne dea pe noi afara din casa parintilor nostri ?
Iata niste raspunsuri simple la intrebari pe care incearca sa le complice propaganda adversa noua sau albanezilor,cei care suntem BASTINASII pamanturilor ravnite de slavi,unguri,turci .
ma intreb,sau va intreb, cum sa ajuns la acest procentaj etnic in kosovo?,o istorie viabila a regiunii kosovo poate ne va lamurii,oricum statul kosovo in conceptia mea (si cred ca am libertatea de a o exprima ) este abuziv si in ne concordanta cu datele istorice asa cum moldova se considera a fi o zona romaneasca la fel este cu kosovo,in cele 3 marii migratii fortate a sarbilor din zona kosovo ,prin jurul anilor 1600 ,cand de fapt incepea razboiul de la kosovopolie unde Mirce o plecat acasa ca na cavaleri crestinii nau vrut sa asculte de unu ca el(si au grsit amarnic),se afla si un oarecare Peter si inca cateva familii ,(gica ,etc ),astazi satul se numeste petrovoselo se afla in timis ,eu sunt un urmas al acestui peter deci un kosovar ,kosovo a fost al meu prin spita neamultui fortat de destin sa plec ,uite asa sute de mii de sarbii au plecat de acolo (verificatii o istorie apolitica ,va rog ).kosovo e leaganul sarbilor (inplicit al meu).nu-mi doresc o unire din nou cu serbia (nui ineresul meu ,eu sunt roman -de etnie sarba ),doresc o itorie bazata pe adevar si nepartiala ,nepartinitoare.va multumesc
Salut Daniel! Multumesc pentru postare si intrebari! Am incercat sa raspund cat mai clar si neutru la unele intrebari despre istoria lui Kosovo la noul meu blog: kosovoperomaneste.wordpress.com . Sper ca prin ceea ce am oferit si prin interesul si cunostiintele celor care citesc acest blog sa avem un dialog cat mai civilizat si bazat numai pe adevar, stand departe de propoganda politica (sau cum zici si tu, sa vorbim de istorie apolitica). Incerc sa raspund cat mai concis la intrebarile tale: Cum s-a ajuns la acest projentaj etnic la Kosovo? Majoritatea albanezilor a devenit si ma accentuata in mod special dupa razboiul din Kosovo, cand multi sarbi, unii veniti dupa razboiul din Bosnia, au plecat speriati de intoarcerea acasa a celor 800 000 de albanezi stramutati cu forta de catre regimul lui Milosevici. Sarbii erau speriati de o posibila razbunare a albanezilor…
Te invit sa discutam mai multe despre Kosovo la kosovoperomaneste.wordpress.com
P.S Daniel, mi-a placut foarte mult faptul ca te consideri kosovar. Eu nu vad doar pe albanezi ca fiind kosovari!
„Etnicii albanezi reprezintă 90% din cei două milioane de locuitori ai Kosovo, restul fiind sârbi.”
Restul fiind multe alte naţii (sârbi, croaţi, bosniaci, gorani, turci, tătari, rromi, egipteni, ashkali), sârbii fiind, desigur, cei mai numeroşi şi mai proeminenţi dintre aceştia.
Olivia, ai din nou drepate. Inainte de declaratia de independenta lui Kosovo erau 5 minoritati oficiale. Muntenegrenii se declarau sarbi si asta crestea procentul sarbilor la populatia lui Kosovo, insa o data cu declaratia de indendenta muntenegreni au protestat. Ei au pretins ca statul Kosovo nu respecta minoritatiile, nerecunoscand minoritatea muntenegreana. Ca drept exemplu muntenegreni au dat steagul noului stat care avea doar 6 stele reprezintand poporul albanez si cele 5 alte minoritati. In condintiile ca acest steag nu se va schimba, guvernul kosovar a recunoscut minoriteta muntenegreana la prima lor organizare oficiala. Ce este ciudat este ca procentul sarbilor din Kosovo a ramasa aceasi 🙂 .
Berisha vorbeşte în Kosovo despre „unirea naţiunii albaneze”, Belgradul protestează
| Ziarul Cotidianul,Bucuresti 19 Aug 2009
„Ministerul de Externe sârb a protestat pe lângă Ambasada albaneză de la Belgrad, după ce premierul albanez Sali Berisha vorbise despre un proiect de „unire a naţiunii” albaneze, interpretat de Serbia drept o aluzie la anexarea Kosovo.
Într-un interviu difuzat duminică la postul de televiziune kosovar Klan Kosova, Berisha spusese: „Unirea naţiunii este proiectul meu, dar trebuie spus că la baza acestui proiect de uniune naţională stă idealul european”. „Peste tot pe unde trăiesc, în Albania, în Kosovo, albanezii trebuie să se simtă fraţi”, explicase el. Premierul adăugase că Albania şi Kosovo nu trebuie „sub nici o formă” să se considere două ţări străine una de cealaltă, relatează AFP, citată de NewsIn.
Serbia, care a suspectat Albania că susţine independenţa provinciei sale Kosovo ca preambul pentru alipirea acestui teritoriu, a reacţionat prompt la declaraţiile lui Berisha. „Ministerul de Externe sârb condamnă ferm declaraţia provocatoare a premierului albanez, care încalcă brutal suveranitatea şi integritatea teritorială a Serbiei”, se arată într-un comunicat.
Publicitate
Ministerul consideră că acest gen de discurs pune sub semnul întrebării relaţiile de bună vecinătate şi pune obstacole cooperării regionale.
Albania s-a apărat de aceste acuzaţii. Ministerul de Externe albanez a afirmat că Tirana susţine „ideea de cooperare şi integrare regională ca şi condiţie prealabilă pentru integrarea europeană a ţărilor din Balcani”. „Nu este nici un fel de provocare faţă de Serbia. Colaborarea dintre Albania şi Serbia este fondată pe respectul reciproc”, continuă comunicatul, care reafirmă aspiraţiile euroatlantice ale ţării şi susţinerea acestor aspiraţii ale vecinilor din Balcani, printre care Kosovo şi Serbia.
Liderii kosovari albanezi au declarat independenţa acestui teritoriu în 17 februarie 2008. Între timp, 62 de ţări au recunoscut Kosovo, printre care Statele Unite şi 22 din cele 27 de ţări ale Uniunii Europene. România şi-a afirmat intenţia de a nu recunoaşte independenţa fostei provincii sârbe.
Etnicii albanezi reprezintă 90% din cei două milioane de locuitori ai Kosovo, restul fiind sârbi.”
INTREBAREA MEA :CE STIE „ALBANIA PE ROMANESTE” DESPRE ATITUDINEA ALBANIEI SI DESPRE CURENTUL NATIONAL DE UNIRE A CELOR DOUA STATE ALBANEZE SURORI ?
INTREBAREA MEA :CE STIE “ALBANIA PE ROMANESTE” DESPRE ATITUDINEA ALBANIEI SI DESPRE CURENTUL NATIONAL DE UNIRE A CELOR DOUA STATE ALBANEZE SURORI ?
Eu am citit in albaneza despre ce a zis Sali Berisha, premierul albanez. El a propus o unificare a sistemului fiscal (taxe, tarife vamale etc.) cu Kosovo si asta a zis ca Albania trebuie sa-o faca nu doar din punct de vedere economic, ci din punct de vedere sentimental, fiindca noi suntem o natie cu kosovarii si trebuie sa actionam ca atare. Unirea natiunii nu inseamna neaparat schimbarea granitelor si unirea lui Kosovo cu Albania. Reactia sarbilor mi-se pare normala si deloc iesit din politica lor. Ei (sarbii) intotdeauna o sa aiba probleme cu Albania si Kosovo pana cand o sa invente ce e respectul. Dar, trebuie sa zic ca, Serbia a suspectat corect 🙂 : Albania intr-adevar a sustinut independenta statului Kosovo si intotdeauna va sprijini acest stat. Lucru care mi-se pare normal.
Nicoleta, sincer, de unde sunt nu pot sa stiu mai multe, dar din experienta proprie iti pot zice ca Ambasada Albaneza din Italia, nu are cum sa-l ajute, fiindca prietenul tau este fara acte. Viza de intrare pentru Italia sau Romania doar ambasada italiana sau cea romana pot emite. Nu stiu cum functioneaza aplicarea pentru soggiorno, dar din cate am auzit, unii fac o firma (foarte mica, oferind servici diferite) si in acest fel pot aplica pentru rezidenta temporara in Italia. Insa, precizez, ca eu nu cunosc legile italianesti. O alta varianta dupa parerea mea ar fi sa faceti casatoria in Albania sau Romania (pritenului tau ii va fi mai usor sa primeasca viza romana) si sa stati impreuna in Albania pana cand rezolvati toate problemele cu actele. Banuiesc ca, daca prietenul tau este expulzat din Italia poate sa primeasca interdictie de interare in UE, inclusiv Romania, de aceea trebuie sa fiti foarte atenti atunci cand iesiti din Italia. Sa-o faceti conform legilor. Din ce oras este prietenul tau? (daca nu sunt prea indiscret) Ma puteti contacta pe privat daca vreti, dar anumite informatii ar fi bine sa le punem si pe site ca sa ajutam si alte persoane care sunt in situatii asemanatoare. albaniaperomaneste@yahoo.com
Buna dar daca ne casatorim acolo in italia?Eu am resedinta acolo,ne-am dus la ambasada albaneza in it si ne-au spus ca se poate,daca am eu resedinta in italia dar imi este frica,pt ca imi pare un vis atat de indepartat,Va rog frumos,daca puteti sa va interesati mai bine va rog sa ma ajutati sunt disperata pt ca noi vrem sa ne intoarcem inapoi in italia,dupa ce ne vom duce in albania la parintii lui.Are aripile legate si sufar si eu cand ii vad durerea din suflet.Va multumesc anticipat.
Buna ma numesc Nicoleta si vreau sa ma casatoresc cu un albanez.Problema e ca noi locuim in Italia.Suntem impreuna de 3 ani.Eu am resedinta in italia si as vrea sa stiu daca ma casatoresc cu el in italia,ar avea dreptul sa se duca acasa in albania si sa se intoarca inapoi in italia?si am vrea sa venim si in romania acasa la ai mei sa il cunosca si ai mei.El nu are permis de soggiorno este de 7 ani acolo si nu are acte.Cum asi putea sa il ajut?Imi pare rau cand il vad ca vb cu ai lui si mama lui plange de dor.va mutumesc anticipat
Buna Nicoleta. Recunosc situatia si sunt sigur ca treceti printre clipe mai putin placute. Daca prietenul tau se intoarce in Albania nu cred ca va putea sa vina usor in Italia. O sa aiba nevoie de viza pentru Italia, care cred, ca italienii nu o sa-i dea usor, fiindca a stat 7 ani fara acte in tara lor.
Ca sa ia o viza pentru Romania i-ar trebui sa se intoarca in Albania (poate mergeti impreuna) si de acolo sa aplice pentru viza. Nu cred ca poate sa aplice pentru viza romana la Roma.
Nu stiu daca te-am ajutat, dar Casa de Piatra si tot ce va doriti. Ma bucur ca reusesc sa cunosc atatea cupluri albanezo-romane.
Te poti casatori cu el in italia,chiar daca nu are acte…. Si daca nu are interdictie (espulso-accompagnamento immediato) poate merge si acasa la el,dar nu poate sa se intoarca inainte de 90 zile….. Deci pt casatorie trebuie sa mergi la ambasada romaniei de la Roma cu toate acetele tale si un document dea-l lui (passaporto o carta d’identità albanese) iti vor da de la ambasada nulla osta al matrimonio. Apoi mergi cu aceasta nulla osta si actele lui la ambasada albaniei,acolo ii vor spune lui ce-i trebuie si va trebui sa trimiteti actele in Albania pt al inregista la starea civila din Albania ca se insoara cu tine,apoi cand viene nulla osta lui in limbo albaneza mergeti iar la Roma pt ai elibera in italiana si apoi va duceti la comune si va alegeti ziua…….totul dureaza cam 1 luna de zile….. Succes
buna seara ma numesc andreea si asi vrea sa stiu care sunt actele necesare pt. o casatorie cu un cetatean albanez bineanteles in albania ..va multumesc
Buna Andreea. Procedura normala in Albania incepe cu inregistrarea la Starea Civila a intentie de a se casatori. In momentul cand va inregistrati o sa fiti anuntati pentru ziua in care o sa aiba loc casatoria civila (de obicei dupa 10-15 zile lucratoare). Din cate stiu, in caz ca vreti sa va casatoriti in Albania, tu ca cetatean roman nu ai nevoie de acte speciale in afara de certificatul de nastere, un pasaport valid, un document care atesta rezidenta permanenta in Romania (sau tara unde esti rezident). Daca va hotarati sa inregistrati casatoria si la starea civila din Romania puteti contacta Ambasada Romana din Albania. Am gasit urmatoarea adresa: Ambasada Romana (Ambasada e Rumanise), Rruga Themistokli Germenji-2, Tirane , Tel. 00355-4-256071; 00355-4-256072; Fax 00355-4-256072
• Sectia consulara , Tel. 00355-4-2024649 , roemb@adanet.com.al
Sper ca aceasta informatie sa fie de ajutor!
Citind aceste randuri,mi s-a facut dor de acasa.
Despre cetatenie:- 5 ani trebuie ssa ai de la data casatoriei nu 5 ani stati in Romania,
vreau si eu sa stiu cum a fost la targul de turism.Cat de interesati au fost romanii despre Albania. NUmai bine tuturor
Unirea Kosovo intr-un viitor previzibil cu Albania ,mi se pare de-asupra oricarei indoieli.Aici nu vorbim de o parte a Ciprului locuita de turci care vrea separarea .Kosovo este un teritoriu vecin cu Albania care este populat de albanezi .Prin unirea cu Albania ar dispare problema recunoasterii statalitatii unui tinut care nu are o istorie de statalitate.De asemenea o astfel de unire ar insemna o Albanie mai puternica atat politic cat si economic .O asazisa „natiune „kosovara „ar fi o constructie imposibila si nu poate constitui un proiect national viabil.Noi romanii stim foarte bine ca in ultimii 200 de ani Rusia a incercat sa induca moldovenilor romani din Basarabia, sentimentul unei identitati separate de cea a restului romanilor ,folosindu-se cele mai perfide mijloace printre care rusificarea prin Biserica,scoala,aducerea de grupuri masive de colonisti rusofoni in locul moldovenilor deportati in Extremul Nord inghetat, sau in Siberia si Kazahstan.In Serbia autoritatile au facut tot posibilul sa sarbizeze populatia de 1000000 de romani din Timoc ,interzicand chiar limba romana,slujbele romanesti si scolile sau presa romaneasca.Insasi etnonimul „roman”a fost negat, pretinzandu-se ca aceasta populatie ar fi constituita din „vlahi”nu romani ,si ca nu se cunoaste originea lor.Azi se mai declara roman ,mai precis „rumani”i doar 300000 persoane,care au inceput sa se organizeze si sa-si ceara drepturile nationale.Eu cred ca albanezii din Kosovo nu au alt viitor in afara unirii cu Albania mama,unire care ar insemna si sfarsitul sperantelor Serbiei de a recupera o regiune care istoric sau etnic nu-i apartine.Vom vedea ca asa va fi si in cazul unirii Kosovo cu Albania,si in cazul unirii Basarabiei cu Romania,cel mai probabil dupa ce aceste teritorii vor fi admise in UNIUNEA EUROPEANA.Doamne ajuta !
In legatura cu subiectul eventualei uniri dintre Kosovo/a si Albania: Conform constitutiei Kosovo/ei, nu este permisa unirea Kosovo/ei cu un alt stat. Intr-un articol pe care din pacate nu il mai gasesc, la un referendum majoritatea covarsitoare a kosovarilor au votat pentru un stat independent si foarte putini pentru unirea cu Albania. Este posibil sa gresesc, insa am impresia ca in Kosovo/a se dezvolta o identitate mai degraba kosovara, nu albaneza. (In acest sens imi amintesc de cunoscuta melodie a unei cantarete din Kosovo/a, intitulata „E kam emrin kosovar” (Ma numesc kosovar), la care mai multi comentatori au raspuns: „e kam emrin shqipetar” (ma numesc albanez). Eu personal tind sa cred ca, incet-incet, kosovarii vor deveni in cadrul albanimii un subetnos cu propriul destin, cu o cultura in esenta albaneza, insa cu alte valori. Este o evolutie fireasca – in istorie, popoarele au avut dintotdeauna tendinte divergente de diferentiere, si foarte putine de convergenta.
AI dreptate Olivia. Cu timpul Kosovo o sa se dezvolte cu o tara diferita si separata de Albania. Insa, as vrea sa explic, ca pana inainte de 17 februarie, 2008, kosovarii aveau doar un steag, cel al Albaniei si daca ai observat, chiar dupa un an, la sarbatoarea primei aniversari de independenta, multi dintre kosovari au iesit pe strada cu steagul Albaniei. Acum 2 ani, cand vorbeau de Albania, kosovarii nu ziceau Shqiperia, ci vendi ame, Tara Mama. Insa, cu noua realitate sigur se va dezvolta o noua indentitate de kosovar. Sunt anumite grupari care vor unirea cu Albania, dar sunt si altele care considera kosovarii diferiti de albanezi. Cert este, ca orice s-ar intampla, Albania nu poate sa aiba relatii mai bune cu o tara decat Kosovo. Si vice-versa. Un bun exemplu este construirea unei autostrazi (care trebuie sa se termine in 2010) care va trece prin Alpii Albanezi si va lega Pristina cu Durres, cel mai mare port albanez. Primul ministru albanez a promis kosovarilor un alt port (Shengjin), care va fi folosit exclusiv de catre kosovari si pentru care guvernul Albaniei nu va percepe nici-o taxa.
Nu a fost nici-un referendum, in Albania sau Kosovo care se chestioneze dorinta oamenilor pentru unire.
Buna… eu sunt Ana .. sunt romanca si traiesc in ALbania de 2 ani si jumatate! M-am bucurat mai mult decat alti cand am aflat de acest site pentru ca eu lucrez in turism in Tirana si am inceput, incet, incet sa aduc romani in Albania si invers! Este foarte frumoasa ca tara si cred ca merita sa vizitezi aceste locuri! Cine vrea si are chef sa vina la targul de turism la bucuresti 19-22 martie 2009 noi vom fi la H 13 stand 34. Vom prezenta Albania in Romania! Sper sa fie oameni interesati … Felicitari celui care a facut acest site!
Buna Ana Maria. Multumesc pentru comentariu. As fi venit cu cea mai mare placere la standul vostru la Targul de Turism, dar distanta fizica nu permite. Ma bucur ca in sfarsit, relatiile intre Albania si Romania incep sa se „dezghete”. Prin anii ’90 (cand am avut ocazia sa petrec cativa ani frumosi in Romania) nu prea existau activitati importante ca sa reprezinte Albania. Majoritatea lucrurilor care se stiau erau de la stiriile ProTv si vocea lui Andreea Esca… As aprecia foarte mult daca ai povesti cate ceva despre experienta ta in Albania si despre Targul de Turism la Bucuresti…
Draga Ana Maria,
Eu ma numesc Kadas Iosif, si am nevoie de o translatoare albaneza-romana incepind de duminica dupa masa si pina marti la Fier si Tirana.
Sinteti dispusa contra cost sa ma ajutati ??
Joska
Joska, va pot gasi eu un traducator pentru Fier… Scrieti-mi pe privat daca sunteti interesat.
LA MULTI ANI FRATILOR NOSTRI ALBANEZI ,ORIUNDE S-AR AFLA !LA MULTI ANI ALBANIA,LA MULTI ANI ROMANIA !
Salut ionela. Alin are drepate. Important este de stiut unde locuiti. Daca sotul tau a fost student in Romania si sunteti deja casatoriti, cu un avocat bun sotul tau poate sa aplice pentru cetatenia romana si sa-si o obtina. Stiu ca cetatenii straini obtin cetatenia romana dupa 7 ani de trai in Romania, iar in caz ca cetateanul strain este casatorit cu un cetatean roman, atunci cred ca e nevoie de o sedere de 5 ani in Romania. Daca sotul tau a fost student in Romania, inseamna ca el a stat cel putin 5 ani in Romania, asa ca se poate alica usor pentru cetatenia romana. Va sfatuiesc, ca pentru a evita orice problema care poate sa apara sa luati un avocat care sa va instruiasca in timpul aplicarii pentru cetatenia romana.
Daca sotul tau n a trait in Romania si acum traiti intr-o alta tara, nu se pune problema obtinerii cetatenie romane.
Cererile de dobândire a cetăţeniei române se depun direct la Ministerul Justiţiei – Biroul cetăţenie: Strada Episcop Radu nr. 3, sector 2, Bucuresti , tel: 0040 21 610 60 89.
Am gasit urmatoarele linkuri care cred ca te pot ajuta:
http://www.roembus.org/english/services/legea-cetateniei-romane.htm
http://www.avocatnet.ro/content/forum|displayTopicPage?topicID=13110&pageID=0
http://forum.desprecopii.com/forum/topic.asp?ARCHIVE=true&TOPIC_ID=92903
http://forum.basarabeni.net/viewtopic.php?f=4&t=971
Ionela, iti multumesc pentru intrebare si daca se poate tine-ma si pe mine la curent cu evoluarea acestei probleme. Sunt direct interesat 🙂
Depinde unde locuiti,Ionela !Daca traiti in Romania,e simplu pentru sotul tau sa ceara cetatenia romana ,dupa care se va bucura de aceleasi drepturi de cetatean al Europei ca si tine…
salut! Eu sunt o romanca casatorita cu un cetatean albanez si as dori foarte mult sa aflu cum am putea face pentru ca el sa poata calatori liber in europa asa cum pot eu? Tot incerc pe mai toate site_urile sa gasesc cate ceva dar cum romanii nu stiu prea multe despre ei; nimeni nu_ti poate spune nimic. Va multumesc anticipat si v-as fi recunoscatoare daca mi-ati putea da niste informatii!
Salut.
In 2010 albanezi vor calatori fara vize 🙂 ( lafel ce sa intemplat cu Romania in 2002)
Stirile de acest fel nu vin de obicei pe cai oficiale decat atunci cand urmeaza pasul decisiv.Cred ca declaratia acestui fost ministru de externe nu este o parere personala.In cel mai rau caz este vorba de o sondare a starii de spirit in mediile interesate.Foarte interesanta este si supozitia unei eventuale uniri cu…FYROM ,unde traiesc mai putini albanezi,ceea ce sugereaza ca revine ideea de la inceputul sec.20 a impaqrtirii macedoniei intre greci,albanezi si bulgari…Se observa cu ochiul liber ca Macedonia are grave dificultati de identitate si ca Bulgaria si Grecia au pretentii istorice in acest teritoriu.Oricum,cred ca in urmatorul deceniu va fi reglementata problema albaneza ,care e nerezolvata de mai bine de 100 de ani.La fel am speranta intemeiata ca vom ajunge si noi ,romanii sa vedem indeplinita UNIREA .Sa fie intr-un ceas bun si pentru romani ,si pentru albanezi !
Salut Michidutza! Inca o data mersi pentru fidelitatea fata de acest blog. Am citit si eu articolul acesta care este bazat pe declaratia fostului ministru de externe al Albaniei. Fiind un fost ministru, d-nul Besnik isi permite sa dea si pareri care nu sunt oficiale, dar te asigur, daca avea o pozitie oficiala nu ar fi declarat ceva asemanator. Nu de frica, ci de faptul ca dansul cunoaste foarte bine problemele legate de unirea lui Kosovo cu Albania si nu ar fi dorit creearea altor probleme. Este posibil ca in culise sa se poarta discutii in acest sens, dar sincer, personal, nu cred ca in conditiile de acum Kosovo i-se va lipi Albaniei.
Da,am verifica ,10 octombrie ,la rubrica international.Tot acolo se mai spune ca occidentalii au conditionat recunoasterea independentei kosovarilor de renuntarea la ideea unirii celor doua tzari albaneze…Faptul ca ideea este inca vie il confirma un fost ministru de externe albanez .Sunt convins ca se duc discutii serioase in culise…Interesati-va si voi, poate aflati ceva interesant ,pornind de la declaratiile acelui ministru….!
Vedeti ADEVARUL din 10 sau 11 octombrie si articolul in cauza …
E un articol f.interesant in ziarul Adevarul .Chiar asa se intituleaza :”Spre o Albanie mare”…Eu spun de mult ca acum Albania este in problema Kosovo exact in situatia in care se afla Romania cu R.Moldova.Deosebirea este ca guvernantii din Kosovo nu sunt dirijati de o putere straina pentru a se opune UNIRII ,asa cum se intampla in Moldova unde Rusia face tot ce-i sta in putintza pentru a impiedica acest pas istoric .
Oficial, nicaieri nu se vorbeste de o unire al lui Kosovo cu Albania. Cel putin nu in Albania sau Kosovo. Atat mai putin cu Macedonia. Singurul lucru oficial este dorinta Serbiei de a avea o parte din Kosovo. Serbii prentind o parte din Kosovo oferind mai multe motive, printre care diminuare pericolului pentru Balkan a crearii unei Albanie Mare :).
Am observat ca in Albania si in Kosovo toate televiziunile si ziarele dau stiri si scriu in mod aproape egal cat despre Albania, atat despre Kosovo. Se poate spune ca Albania si Kosovo sunt tratate ca o tara, dar asta doar pe plan cultural. Singura modalitate prin care Albania si Kosovo se vor uni este pe calea integrarii in Uniunea Europeana si in ambele tari se lucreaza intens pentru a reusi acest lucru.
Se vorbeste din ce in ce mai des de posibilitatea unirii Kosovo cu Albania .Unii nu exclud o unire cu Macedonia ,ceea ce mi se pare mai putin realizabil.De asemenea se vehiculeaza ideea unei eventuale impartiri pe criterii etnice a Kosovo intre sarbi si albanezi .Voi sunteti asa cum e si normal mai informati.Presa noastra e saraca in astfel de stiri …Ce ne poti spune ?
Nu stiu ce sa spun.Probabil ca sunt tot atatea sanse sa se uneasca cei din Kosov,cu Albania,ca si noi cu Moldova de peste Prut. Insa cine stie. La ce istorie au ei si la ce eroi nationali au avut si au{Kjergj Kastrioti-Skenderbeut},poate se va trezi unul,care vrea Albania Mare.
Dar sa nu anticipam.Mie,personal imi plac si kosovarii si albanezii.Le doresc numai bine si succese.
Daca in Balcani traiesc 6,5 milioane de albanezi,atunci e de presupus ca in restul lumii ,si in special in Europa occidentala si America ,vor mai fi traitori peste un milion de albanezi.Asadar nu ar fi exagerat sa credem ca poporul albanez numara 8 milioane de suflete.E trist ,dar aproape jumatate din romani si albanezi traiesc in afara patriei lor !Romanii din Balcani sunt lipsiti de drepturi …Nu stiu care e situatia aromanilor din Albania.Numai 2% din popoulatia Albaniei este alcatuita din aromani ?Eu stiam de 5-6 % .Probabil ca multi au emigrat sau nu se mai declara aromani,asa cum se intampla si in alte tzari din Balcani…